Despre pedagogia Montessori

Viaţa Mariei Montessori

  • la 1870. august 31 – se naşte în oraşul Chiaravalle din Italia
  • în 1896 devine prima femeie medic din Italia
  • din 1898 conduce un institut pentru copii cu nevoi speciale, după care studiază psihologia, fiziologia şi pedagogia, dându-şi doctoratul în filozofie şi ştiinţele naturii
  • din 1904 este profesor de antropologie pedagogică a universităţii din Roma
  • în  1907, în luna ianuarie a acestui an deschide “Casa dei Bambini” pentru copii de 3-6 ani
  • din 1909 organizează instruiri la nivel internaţional
  • în 1913 şi 1915 efectuează turnee de mare succes în Statele Unite. Peste tot în lume încep să se deschidă instituţii bazate pe pedagogia Montessori
  • în 1916 se mută la Barcelona unde face experimente de pedagogia religiei
  • în 1929 înfiinţează Asociaţia Internaţională Montessori (Association MontessoriInternational) cu sediul la Amsterdam
  • în 1936 se mută în Olanda, îşi formează concepţia despre educaţia pacifistă şi educaţia cosmică, în pofida vârstei sale înaintate participă la numeroase conferinţe internaţionale pe post de lector, multe universităţi îi acordă titlul de doctor honoris causa, este nominalizată la premiul Nobel pentru pace de trei ori
  • în 1952, la vârsta de 82 de ani se stinge din viaţă

Principii de psihologie şi antropologie infantilă

Copilul:

  • este constructorul propriei personalităţi
  • este o fiinţă născută să fie liberă
  • învaţă prin activitatea pe care o desfăşoară cu ajutorul “polarizării atenţiei”
  • dezvoltarea sa are loc prin unele perioade de sensibilitate ireversibile conform unui plan interior:
    • vârsta 0-3 ani: “absorbţia” spontană a experienţelor senzoriale
    • vârsta 3-6 ani: dezvoltarea conştiinţei, apariţia egoului şi a voinţei proprii
    • vârsta 7-12 ani: deschidere faţă de lume, dorinţă de învăţare, interes faţă de lucrurile din mediul înconjurător
    • vârsta 12-18 ani: decizii proprii, rolul social al adultului, interes faţă de adevăr şi demnitatea umană

Învăţătorul, profesorul:

  • organizator-îndrumător care dirijează lucrurile din “spatele cortinei”
  • ţine copilul sub observaţie profundă şi metodică
  • formatorul atmosferei stimulatoare
  • cel care ajută şi înlătură piedicile
  • asistent: la nevoie verifică, atenţionează sau disciplinează copilul

Principii didactice şi metodologice

  • învăţătură individuală activă
  • mediu dinainte pregătit:
    • pe măsura copilului
    • motivant
    • frumos, organizat
  • libertate de alegere şi mişcare în limite raţionale
  • instrumente didactice tip Montessori:
    • caracter activant
    • caracter pragmatic
    • dezvoltare în cascadă
    • estetică
    • posibilitate de autoverificare
  • plan de lucru individual zilnic şi săptămânal
  • educaţie cosmică – perspectivă ecologică
  • activităţi care implică liniştea
  • disciplină de lucru – autodisciplină
  • evaluare textuală personalizată care face sugestii şi cu privire la direcţia în care trebuie să continue dezvoltarea
  • integrare socială – grupuri de elevi cu vârste şi aptitudini mixte

Școala Gimnazială Reformată “Talentum”